Spre deosebire de metodele clasice de învățare, business simulation games aduc un plus în cel puțin câteva zone, cum ar fi:  crește abilitatea participanților de a lega învățarea cu situațiile întâlnite în lumea reală, motivația și gradul de implicare sunt mult mai puternice, ai libertatea de a experimenta noi comportamente și decizii într-un mediu lipsit de riscuri, feed-back-ul e mai rapid, îți îmbunătățește abilitatea de a exersa leadership-ul și munca în echipă. În plus, prin ciclurile iterative de tip analiză-decizie-rezultat, simulările de business oferă instant indicii de performanță într-un mod lipsit de ambiguitate.

Jocul te învață să supraviețuiești

La ce te gândești când spui „joc”? Poate că la ceva artificial, prefabricat, simulat, adică la ceva opus naturalului. Dar, în ciuda aparentei contradicții în termeni, cel puțin în educație, nu există nimic mai natural decât jocul. Prin joc puii de animale învață toate tehnicile care-i vor ajuta să supraviețuiască. Copiii noștri se joacă nu pentru că le spune cineva că-i bine pentru ei, că vor fi fericiți, ci pentru că și la ei jocul ține de o nevoie fundamentală a vieții. Prin joc copiii descoperă lumea cu care urmează să se confrunte și îi învață secretele.

Asociat cu vârstele mici, jocul a fost cumva marginalizat, socotit drept ceva mai degrabă neserios în viața adulților. În cel mai bun caz privim cum joacă alții, trăim jocul prin delegare. O facem chiar și prin limbajul nostru. Când spunem că am făcut ceva în joacă, că am glumit (umorul ține tot de un joc, de cuvinte, de situații…) ceea ce vrem să transmitem de fapt e că nu trebuie să fim luați în serios, că putem fi foarte bine ignorați.

Un gamer experimentat este un adevărat expert în cel puțin patru lucruri esențiale pentru viitorul omenirii

Din fericire, în ultima vreme, grație exploziei industriei jocurilor pe calculator am început să redescoperim valențele extraordinare și, cum spuneam, naturale ale jocului și în viața de adult. Am început și noi adulții să luăm jocul în serios.

Ca să ne facem o idee despre cât de serioasă a devenit preocuparea pentru joc, să menționăm doar că în 2010, la nivel mondial, se înregistrau 3 miliarde de ore de joc online pe săptămână, iar previziunea de creștere până în 2020 este de șapte ori, ajungând probabil la 21 de miliarde ore/săptămână. Iată și o altă statistică. Tot la nivelul lui 2010, timpul petrecut de toți jucătorii de World of Warcraft din lume era de aproape 6 milioane de ani, iar 500 de milioane de gameri își petreceau cel puțin o jumătate de oră pe zi jucând online. Estimarea pentru 2020 e de 1 miliard.

Fenomenul nu putea rămâne nestudiat, iar unii îl iau atât de în serios încât văd în el chiar un veritabil instrument de salvare a viitorului omenirii. Plecând de la premisa că „prin joc ajungem la cea mai bună versiune a noastră”, Jane McGonigal, game-designer și cercetător la Institute for the Future din Palo Alto, susține că un gamer experimentat este un adevărat expert în cel puțin patru lucruri esențiale pentru viitorul omenirii:

1. Urgent optimism, care s-ar traduce prin dorința de a acționa imediat în fața unui obstacol, combinată cu credința că există întotdeauna o șansă rezonabilă de succes și că, prin urmare, merită să încerci să-ți asumi riscuri, și, mai mult, că merită s-o faci chiar acum.

2. Social fabric expert; studiile arată că ne plac mai mult oamenii cu care ne jucăm, cu care intrăm într-o competiție simulată, chiar dacă pierdem în fața lor. Jocul presupune încredere în competitor – că va respecta aceleași reguli, că va sta în joc până la sfârșit și aprecierea faptului că e dispus să-și petreacă o parte din timpul său împreună cu noi. Sunt lucruri care sudează o relație și contribuie, în timp, la crearea și consolidarea de noi țesuturi sociale.

3. Blissful productivity, cum îi zice autoarea. Am putea s-o traducem mai neaoș prin „a trage din greu cu zâmbetul pe buze”, dar sunt convinsă că ați prins ideea. Un gamer, susține McGonigal, e mai fericit când joacă, chiar dacă asta înseamnă un consum mare de energie, decât atunci când doar se
relaxează. A fi productiv, a găsi cele mai bune soluții la o problemă, a răspunde eficient unei provocări fără să simți asta ca pe o povară, ci dimpotrivă, o bucurie, iată ce-ți poate aduce un joc.

4. Epic meaning. Un gamer câștigă în timp plăcerea de a fi implicat în acțiuni care inspiră respect și învață să fie parte din misiuni la scară mare, misiuni care altfel i s-ar părea cu totul inaccesibile.
În final, susține McGonigal, gamerii devin niște indivizi puternici, plini de speranță și cu încrederea că pot fi capabili să schimbe lumea.

La ce sunt bune simulările de business

Bine, veți spune, cu tot optimismul ăsta „epic”, un joc e până la urmă doar un joc. Realitatea e întotdeauna mai problematică, iar jocul poate fi privit, pe bună dreptate de altfel, și ca o fugă de ea. Iar întrebarea care-ți vine în minte este cât din ele și mai ales cum pot fi transferate toate aceste beneficii ale jocului și în viața reală.

Un răspuns tot mai larg acceptat și exploatat vine din zona training-ului, cu precădere în cel de business. Spre deosebire de metodele clasice de învățare, business simulation games aduc un plus în cel puțin câteva zone, cum ar fi: creșterea abilității participanților de a lega învățarea cu situațiile întâlnite în lumea reală, motivația și gradul de implicare sunt mult mai puternice, ai libertatea de a experimenta noi comportamente și decizii într-un mediu lipsit de riscuri, feed-back-ul e mai rapid, îți îmbunătățește abilitatea de a exersa leadership-ul și munca în echipă.

În plus, prin ciclurile iterative de tip analiză-decizie-rezultat, simulările de business oferă instant indicii de performanță într-un mod lipsit de ambiguitate.

Deși conceptul de business simulation games e cumva consacrat, unele studii mai rafinate fac diferența dintre business game și business simulation, considerând-o relevantă având în vedere așa numitul digital gap dintre generații. Astfel, s-a constatat, spre exemplu, că senior-managerii de peste 40 de ani preferă simulările de business, pentru că folosesc date reale și mai puțin jocurile de business care se bazează pe date fictive.

Pe scurt, simulările reprezintă cea mai eficace și rapidă cale de a aplica teoria pentru a o transforma în comportamente naturale și curând ele vor deveni o cerință de bază a oricărui program de instruire. E inevitabil.
Adulții de azi preferă interacțiunea, sunt pragmatici și nu au răbdare să citească prea mult. Stilul lor de învățare reflectă lumea de azi: agilă, directă, puternic experiențială. Au nevoie de provocări reale și mulți cred că pot face o treabă mai bună decât managerii lor.

Dați-le ocazia să înțeleagă complexitatea unui business global fără a le da cheile pe mână și puneți-i în competiție cu colegii lor. Atenție – nu cu un computer, ci cu colegii lor.

Unul din rezultatele cele mai valoroase e că pot vedea pe loc impactul cantitativ al unor decizii calitative, ceea ce e aproape imposibil în lumea reală.